Dacă aș avea din nou douazeci de ani…

M-am gandit zilele acestea care sunt cele mai importante lectii de viata pe care mi le-as spune daca m-as intalni eu cu mine, cea care am fost la 20 de ani.

Le-am scris si ti le impartasesc si tie, poate iti sunt de folos in calatoria ta prin aceasta minunata aventura numita VIATA.

Nu te lasa influentat de nimeni si nici nu te stradui sa castigi aprobarea celor din jur cu pretul renuntarii la autenticitatea ta.

Oamenii care sunt astazi langa tine, nu neaparat vor fi langa tine si in viitor. Nu-ti face planuri de viitor cu ei si nu-ti investi toate resursele in ei, in detrimentul tau. Oamenii intra si ies din viata ta, singura relatie “pentru totdeauna” este cea cu tine insuti.

O experienta, de orice fel, este un prilej de a invata. Nu regreta nimic din ce ai facut, ci eventual oportunitatile care ti s-au deschis si le-ai refuzat – din teama de schimbare sau de a-ti pierde confortul. Daca ai gresit, fii fericit ca ai avut oportunitatea sa inveti o lectie pretioasa. Expune-te mereu la tot felul de stimuli si invata. Omul isi gaseste calea si dobandeste intelepciune prin incercare-reusita sau incercare-eroare.

Cea mai importanta investitie este cea in tine insuti, in dezvoltarea ta profesionala si personala. Investitiile pe care le faci in altii sau in exteriorul tau sunt cu un grad ridicat de risc. Ai in vedere mereu faptul ca poate va trebui sa o iei de la inceput si te vei putea baza doar pe ceea ce este in interiorul tau.

Nimeni nu stie mai bine decat tine cum arata fericirea pentru tine. Nu urma retete, nu ii copia pe altii, ci asculta-ti mereu vocea interioara. Chiar daca esti singur intr-o multime care gandeste altfel, urmeaza-ti chemarea interioara.

Fii independent si cauta intotdeauna sa te bazezi pe fortele tale proprii. Dependenta te va predispune la compromisuri, la sacrificii inutile si te va indeparta de tine insuti. Dependenta te face sa iti pierzi demnitatea si verticalitatea.

Controleaza-ti mintea si emotiile. Toate emotiile, reactiile, atitudinile, alegerile si comportamentele tale sunt dictate de mintea ta. Mintea ta trebuie sa fie prietenul tau cel mai bun si un aliat de nadejde in fata incercarilor vietii.

Asculta-ti intuitia / instinctele. Ele iti vor spune intotdeauna ce decizie sa iei.

Cand constati ca nu esti fericit, indiferent de implicatii, spune „stop” si ia-o pe o alta cale. Vei vedea ca atunci cand spui stop suferintei, ti se deschid alte usi care te duc acolo unde te cheama sufletul tau.

Nu-ti face planuri pe termen lung pe baza emotiilor de moment. Singura constanta in Univers este schimbarea, iar emotiile au caracterul de a fi temporare.

Traseaza-ti limite si granite clare in interactiunile cu cei din jur si nu le permite oamenilor sa se foloseasca de tine. Asa ca tine, toti oamenii isi urmeaza interesul lor propriu si este normal sa fie asa. Insa, atunci cand observi ca investitiile tale sunt luate ca fiind “normale”, dar reciproca nu este valabila, opreste-te din a mai da. Nu accepta relatiile toxice sau disfunctionale in viata ta pentru ca ele nu aduc nimic bun, ci doar suferinta psihica si boala fizica.

Nu ai de ce sa accepti interactiuni cu oamenii care te trateaza cu lipsa de respect. Nu ai de ce sa stai in relatii de cuplu, de familie, de prietenie etc., daca ele iti fac rau. Cand observi ca un om te tradeaza, te minte, te trage in jos, te barfeste, abuzeaza de tine s.a.m.d. nu-i mai acorda alta sansa. Acel om iti arata cum este el, iar daca tu il accepti in continuare in viata ta inseamna ca te tradezi pe tine si il inviti sa se poarte la fel cu tine si in continuare.

Oamenii nu se schimba fundamental daca nu au o motivatie proprie. Nimic din ceea ce faci tu nu-i face sa se schimbe, daca ei nu sunt dornici sau pregatiti pentru asta.

Indragostirea si iubirea nu sunt suficiente. Compatibilitatea la nivel de valori si credinte, comunicarea, prietenia, respectul si admiratia reciproce sunt bazele unei relatii sanatoase. Nu neaparat poti sa ai o relatie pe termen lung cu o persoana care te face sa simti fluturi in stomac. Ceea ce ramane dupa ce fluturii zboara este ceea ce conteaza.

Contrar credintei populare care iti spune: “cariera nu-ti tine de cald, ci familia face asta”, tu cauta sa devii o persoana de succes, autonoma si independenta. Cand esti un om puternic, atragi langa tine persoane ca tine. Cand renunti la tine si iti investesti totul in altii (“familie”) te poti trezi la un moment dat ca traiesti in compromis, dependenta sau ca “familia” te paraseste pentru ca are alte obiective sau alt drum. Bazeaza-te pe tine intotdeauna.

Nu te stradui sa gravitezi in jurul altora, sa le faci pe plac, ci pune-te pe tine in centrul existentei tale si devino un om cu o adevarata valoare intrinseca. Succesul tau ii va atrage pe altii ca un magnet in jurul tau, iar apoi tu esti cel care ii selecteaza pe cei pe care isi doreste sa ii pastreze.

Cand vezi ca un om se comporta altfel decat vorbeste, cand exista discrepante si sincope intre ceea ce spune si face, crede intotdeauna ceea ce vezi, nu ceea ce auzi. Oamenii poarta masti, dar ele cad uneori si ne dezvaluie adevarata fata, iar aceasta fata este adevaratul lor eu.

Nu astepta ca altii sa te invete ceva. Pe cat posibil, fii autodidact si cauta sa te depasesti si sa te perfectionezi neincetat. Fii un bun profesionist orice ai face, da mereu tot ce ai mai bun si rasplata va veni cu siguranta.

Ai grija de tine, de corpul tau si de sanatatea ta. Asta nu inseamna sa devii obsedat de diete sau de tot felul de reguli, ci sa aplici masura si echilibrul in toate. Bucura-te de tot ceea poti la nivel de simturi, insa cu masura si cumpatare.

Viata ta nu este “batuta in cuie”. Cand simti ca nu mai vrei sa continui pe un anumit drum, opreste-te si cauta o alta cale. Poti sa iti schimbi jobul, meseria, tara in care traiesti de cate ori iti doresti asta.

Niciodata, sub nicio forma, nu accepta compromisurile sau sacrificiile. Singurele sacrificii bune pentru tine sunt cele care vizeaza atingerea unor obiective marete. De exemplu, sacrifici distractiile de moment pentru ca iti doresti sa investesti tot timpul tau in evolutia ta profesionala sau personala. Dar compromisurile prin care renunti la tine in favoarea altora si a capriciilor lor, te indeparteaza de tine si de bucuria de a trai.

Fa bine celor din jur, fara sa te astepti la nimic in schimb. Insa fa asta doar atunci cand iti permiti. Ofera din preaplinul tau si urmareste mereu ca tu sa fii “plin” inainte de a le oferi altora. Astfel eviti capcana relatiilor de tip dependent – codependent.

Un om care te iubeste, te accepta asa cum esti. Nu-ti cere sa te schimbi sau sa fii altfel doar ca sa-i hranesti nevoile, dorintele si asteptarile egoiste. La fel si tu, cand iubesti cu adevarat, accepti. Nu pentru ca faci compromisuri, ci pentru ca nu te deranjeaza nimic la celalalt. Asta inseamna compatibilitate si asta sa cauti mereu in relatia ta de cuplu. Cand vrei ca celalalt sa se schimbe pentru a-l putea accepta, nu il iubesti, ci iti manifesti dorinta de control, posesivitatea si nevoia de a-ti hrani orgoliul.

Nu-ti fie teama de solitudine. Ba chiar cauta sa ramai singur din cand in cand, chiar si cateva minute pe zi. Asa vei ramane mereu in contact cu tine, vei sti cine esti si ce sa faci in continuare. Zgomotele, agitatia si compania altora te pot indeparta de tine insuti si de drumul tau.

Citeste din intelepciunea marilor minti ale omenirii, ia de la ei ideile cu care rezonezi si imbunatateste-ti gandirea in permanenta. Claritatea mintii, intelepciunea si ratiunea te vor sustine intotdeauna sa iei cele mai bune decizii pentru prezentul si viitorul tau.

Singurul tau scop pe lumea asta este sa iti cauti fericirea, asa ca fa totul pentru a o obtine. Uneori este necesar sa o construiesti, iar alteori trebuie sa inlaturi barierele din calea ei – adica sa renunti la tot ceea ce te face nefericit.
Distreaza-te, calatoreste cat mai mult, danseaza, relaxeaza-te. Natura, cu tot ce are ea sa iti ofere, este si va fi cel mai bun prieten al tau.

In 20 de ani am invatat toate aceste lectii si sunt foarte curioasa ce invataminte imi voi insusi in urmatorii 20.

Dr. Ursula Sandner
sursa – https://www.ursula-sandner.com/daca-as-avea-din-nou-20-de-ani/

Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre femeie” – Sfaturi de la parintele Iosif Vatopedinul

1.Bărbatul, care este cap familiei, să nu trădeze dragostea şi legătura cu soţia, deoarece diavolul şi slujitorii lui nu vor înceta niciodată să-i războiască, pentru a lovi însăşi rădăcina vieţii.

2. Bărbatul să nu înceteze să-i arate soţiei dragostea sa, precum şi faptul că toata truda şi toată strădania lui au un singur scop: ca ea să fie fericită.

3. Soţul ar trebui să fie pentru soţie – în funcţie de împrejurări – uneori tată, alteori frate, altădată prieten şi întotdeauna bărbat al ei. Dacă va face asta, va avea parte de o atitudine netulburată şi armonioasă din partea soţiei, care, de multe ori este mai binevoitoare şi mai jertfelnică, dar alteori, în faţa unor evenimente neînsemnate, se descurajează şi se teme.

4. Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre femeie. Acest lucru l-a făcut şi Hristos faţă de Biserica Sa. S-a dat pe Sine Însuşi ca să o facă slăvită.

5. Bărbatul „Să trăiască în înţelepciune cu femeia sa, ca fiind făptură mai slabă”, (1Pt. 3,7). Asta înseamnă că înstrăinarea femeii se vindecă prin iubire şi prin delicateţe, nu prin dojană şi mânie.

6. Firea femeii este atât de slabă, încât îndată ce vede că soţul arată o oarecare amabilitate unei alte femei, fie colegă de serviciu, fie prietenă, în sufletul femeiii se aprinde invidia.

Nu pentru că ar fi o pornire pătimaşă ci, din pricina dragostei ce i-o poartă soţului. De aceea soţul trebuie, prin tandreţe, să găsească „butonul” de îmblânzire a soţiei.

7. Femeia, după naşterea primului copil, nu mai doreşte atât rolul sexual al soţului, cât tandreţea şi afectivitatea acestuia. De aceea soţul trebuie să cunoască acest lucru şi să fie tandru cu soţia sa.

8. Niciodată nu trebuie ca soţul să-i facă observaţie soţiei în prezenţa altora, pentru că de multe ori, din egoism, soţii îşi mustră soţiile mai ales în prezenţa propriilor rude.

9. Sau, dacă soţia dă telefon soţului la serviciu, acesta să nu-i răspundă răstit: „Lasă-mă, n-am timp acum!”, vorbindu-i cu asprime. Ci să-i spună: „Iubito, am treabă acum, însă te voi suna eu puţin mai târziu”.

Când soţia va înţelege şi se va convinge că soţul o iubeşte, atunci devine de bunăvoie aşternut picioarelor lui, gata de orice jertfă.

10. Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi fi descoperiţi. Să-i spuneţi totul şi să vă consultaţi cu ea în toate.
Publicitate

Nu e bine ca soţia să afle cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi, ori de la prieteni. Dacă femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va fi umplut nici de dragostea părinţilor, nici a propriilor copii.

Atât de mare e taina căsătoriei, încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate fi umplut nici măcar de dragostea propriilor copii!

Așadar, cea mai mare responsabilitate pentru orice rău care intervine în căsătorie o au bărbaţii, deoarece nu îşi manifestă dragostea faţă de soţiile lor. Iubesc femeile, dar, din nefericire, nu pe ale lor. Aceasta este rădăcina răutăţii. Atunci apar gelozia şi bănuiala.

Parintele Iosif Vatopedinul,

Doar timpul. Poveste cu tâlc.

Era odata o insula unde traiau toate sentimentele umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Intelepciunea, Iubirea si altele.

Intr-o zi sentimentele au aflat ca insula se va scufunda in curand, asa ca si-au pregatit navele si au plecat. Doar Iubirea a ramas pana in ultimul moment. Cand insula a inceput sa se scufunde, Iubirea a hotarat sa ceara ajutor.

Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca luxoasa si Iubirea i-a zis:

–Bogatie, ma poti lua cu tine?

-Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine.

Atunci Iubirea i-a cerut ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:

–Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?

-Nu te pot ajuta Iubire, aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.

Iubirea a rugat mai apoi Tristetea, care trecea pe langa ea:

–Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!

-Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…

Chiar si Buna Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de multumita incat nu a auzit ca o striga.

Dintr-o data o voce a strigat:

-Vino, Iubire, te iau cu mine!

Era un batran cel care vorbise. Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat a uitat sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand au sosit pe tarm, batranul a plecat.

Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora si a intrebat Cunoasterea:

–Cunoastere, imi poti spune cine m-a ajutat?

-Era Timpul…

–Timpul? s-a intrebat Iubirea, dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?

Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:

–Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea in viata…

„Să știți să iertați și pe față și în ascuns. Trebuie să dați valoare timpului acestuia, singurul, absolut singurul pe care îl avem” – Arhim. Arsenie Papacioc

Cuvânt despre iubire

„A iubi pe fratele tău pentru că este fratele tău este o iubire omenească, nu mistică, spirituală. A iubi pe semenii tăi cum iubești pe fratele tău este o iubire mistică.

Porunca cea dintâi (cea mai mare): «Să iubești pe Dumnezeu din tot sufletul tău și din tot cugetul tău…», într-adevăr este cea mai mare, dar s-a completat cu o a doua asemenea acesteia zicând: «Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți». Dacă această poruncă, a doua, este asemenea cu cea dintâi, înseamnă că semenii noștri sunt considerați ca având reflexii divine, după har. Fiindcă nu poți iubi pe Dumnezeu fără să iubești pe aproapele tău.

Dacă nu simți iubire pentru tot nu iubești deloc. Dacă nu mulțumești omului nu mulțumești nici lui Dumnezeu. Dacă recunoști pe Dumnezeu în inima ta, Ȋl recunoști și în semenii tăi și pretutindenea.

De aceea s-a spus să iubești total pe aproapele tău, pentru că aceasta este măsura iubirii tale pentru Dumnezeu Care nu se vede, dar Care este trăit, simțit în porunca Lui: «Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți». Adică, cum iubești tu împlinirea ta fizică, omenească, cu intensitatea nevoilor ei, dar mai ales precum iubești desăvârșirea ta duhovnicească, posibilă, spre a te îndumnezei, așa să-ți iubești aproapele, pe care Dumnezeu l-a pus văzut între tine și El, să înțelegi că iubindu-l îți recunoaște Dumnezeu iubirea pentru El. Și pentru ca să vezi și să simți că în această iubire totală este o frumusețe ca nicio alta, trebuie să fii plin de lumina pe care Dumnezeu n-o dă decât acelor inimi stăruitoare, dăruitoare și smerite. «Omul se îndumnezeiește cu participarea sa la iluminarea dumnezeiască și nu prin transformarea în ființă dumnezeiască.» Deci, trăgând pe aproapele tău așa cum tragi de tine, cu toată forța inimii tale spre Dumnezeu, încerci să înțelegi deplinătatea, libertatea și armonia veșnică.

Ȋncearcă să descoperi în tine forța dominantă, să poți să cânți și să împrăștii în dar singura valoare care ar face să se poată cunoaște oamenii, omul și Dumnezeu din om – armonia.
Dumnezeu numai prin om se glorifică, chiar dacă ar apărea ispita care spune că rar ai să întâlnești om în lume care să se fi eliberat în toată deplinătatea de iubirea de sine. Aceasta nu anulează cu nimic lupta îndârjită pentru împlinirea poruncii divine, nefiind nimic utopic. Porunca cea nouă și cea mare, iubirea totală nu are nici început, nici sfârșit.

Lumea a fost creată de un Dumnezeu bun. Forțele dragostei care sălășluiesc în noi ne vin de la El. Dacă nu vă înfricoșați de chinurile nesfârșite ale iadului, temeți-vă și schimbați-vă viața pentru marea iubire a lui Dumnezeu. Ne iubește prea mult ca să I ne împotrivim.”

Cuvânt despre cruce

„Să iubim crucea lui Iisus, ea ne va ajuta să iubim crucile noastre.

La început, primii călugări nu aveau altă bibliotecă decât o mare cruce în jurul căreia se adunau să se roage și să mediteze, apoi plecau la treburi mari.

Ascultați, luând o cruce în mână, ce-ți spun spinii, cuiele, sângele dumnezeiesc?

Alexandru cel Mare a întrebat odată un înțelept: «Cum poate deveni omul asemenea lui Dumnezeu?». Înțeleptul a răspuns: «Atunci când omul face ce poate face numai Dumnezeu.» «Și ce poate face numai Dumnezeu?» «Să iubească pe dușmanul său.»

Iată crucea care împacă toate vrăjmășiile! Că cine-și ține limba să nu înjure, mâna să nu lovească și inima să nu urască, acela știe să poarte crucea asemenea Domnului Iisus, și acela se consideră că mântuiește lumea asemenea Domnului răstignit.

Voi însă, femei a căror onoare este în mod inseparabil unită cu pudoarea și cinstea, păstrați-vă cu cinste gloria voastră și nu lăsați în vreun fel să se păteze curățenia reputației. Misiunea bărbatului este de a agonisi, a femeii de a cheltui în mod rațional. Că un proverb românesc spune: «mai mult poate să care femeia cu poala din casă decât aduce bărbatul cu carul».

Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă înțeleaptă este un dar de la Dumnezeu. Vedeți că fiecare clipă vă poate oferi un prilej binecuvântat sau chiar unic pentru a vă arăta noblețea voastră de slujitori alături de îngeri. Să știți să iertați și pe față și în ascuns. Trebuie să dați valoare timpului acestuia, singurul, absolut singurul pe care îl avem. Iertarea, nimic nu va zgudui ca iertarea, atunci când cineva se așteaptă, după fapta lui rea, la pedeapsă.

Domnul să vă dea putere împotriva întristărilor. Să vă dea un dor în inimă, singur numai pentru El, să puteți iubi pe toți în lume și să jertfiți de-asemenea.
Totul este să ai inima prezentă și un zâmbet ascuns în ea.

Primiți ca niște oameni divini orice lovitură. Oamenii buni vă ajută la mântuire mult, dar cei răi și mai mult, răbdați-i fără necaz. Toate veacurile au fost pline de dușmani, dar dușmanii din veacul acesta au umplut cerul de sfinți.

Este de netăgăduit, dragostea este un mister inexplicabil și, dincolo de cei care o fac dezgustătoare și o depravează, dincolo de toată infamia în care e târâtă, ea este o lege divină la fel de puternică și tot atât de neînțeleasă ca aceea care așază soarele pe cer.

Să uiți dragostea ta, dar cel puțin să nu uiți că ea mai există pe lume și în cer. Să negi ceea ce a fost bine în tine, dar să nu ucizi ceea ce poate a mai rămas. Cât de mult vor să fie iubiți cei care spun că nu mai iubesc. Să iertați din toată inima pe aceia care v-au pus, prin loviturile lor, cunună frumoasă pe capul vostru.
Așa zișii fericiți ai lumii acesteia cred că nu au să aibă niciodată nevoie de Hristos. Ei se tem de o moarte nefericită, dar nu se tem să ducă o viață păcătoasă. Însă cine îi poate asigura că nu vor muri pe loc loviți de trăznet, de gută ori de o năpădire de sânge?

Deci, cea mai mare atenție dați-o sufletelor voastre. Iar eu mă rog Domnului să îndrepteze inimile voastre spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos.”

Cuvânt despre rugăciune

„Rugăciunea nu trebuie făcută numai în anumite momente în zi, ci trebuie să fie o dorință și o obișnuință, să fie permanentă. Nu este vorba numai de sfinte paraclise și alte rugăciuni, care angajează și trupul cu îngenunchieri sau poziții potrivite și cuviincioase, ci de a ține mintea spre Dumnezeu, de a gândi la El într-o formă personală, neîncetat, fără chiar să ziceți ceva, ci numai a-I dărui din inima ta un sentiment de iubire și respect și chiar de frică. Ȋn tot cazul, să aveți mintea și inima spre cer, spre mântuire.”

Deci, o așezare sufletească spre o trezvie duhovnicească neîncetată, aceasta este un scop atins, este adică acea liniște a inimii și deci hrana cea concentrată și darul lui Dumnezeu vă va ajuta.
Dumnezeu este un Dumnezeu al inimii. Roagă-te deci cu simțire. Puterea rugăciunii nu stă în cutare sau în cutare cuvinte verbale, ci stă în felul cum se săvârșește. Lui Dumnezeu Ȋi trebuie numai inima și Ȋi este de ajuns dacă ea va sta cât mai grabnic, cu evlavie, în fața Lui.

Rugăciunea neîncetată tocmai în aceasta stă, să ne aflăm întotdeauna cu evlavie în fața lui Dumnezeu. Iar peste această stare pravila nu face decât să pună lemne pe foc.

Culcă-te și scoală-te cu preocupările lui Hristos (nu ale tale), adică cum gândește, ce gândește Hristos despre noi, fiecare, ca să ne mântuiască, pentru că această preocupare divină este fără încetare, da, fără de nicio încetare.
Ȋn clipa când ești îndărătnic sau oricum străin de sufletul fratelui tău fie și greșit, în clipa aceea Iisus se răstignește pentru tine.

Gândiți-vă tare la judecată, la răspunsul ce îl vom da atunci!
Nu pierdeți din mână timpul zilei de azi! Știți voi ce valoare are timpul, ca să îl pierdeți? Toată veșnica fericire, cu îngerii, nedesmințit ține de acest timp.

Puțin timp, petrecut bine!”

Sursa: Arhim. Arsenie Papacioc – „Scrisori către fiii mei duhovnicești” (Mănăstirea Dervent, Constanța – 2000)

Scrisoare către fiică, prietena vieţii mele…

Există multe posibilităţi performante de a comunica: telefonul mobil, SMS- ul, MMS-ul, Facebook-ul , Yahoo messenger. Se pare că timpul a devenit fără răbdare şi în afară de comunicare instant, doreşte ca şi viaţa să ne-o trăim instant.

În general, nu ne ajunge timp pentru nimic, pentru lucru, pentru mâncare, vine weekendul-ul şi ai vrea să dureze, dar trece fulgerător. Şi asta, zi de zi, un an, şi doi şi trei, şi tinereţea, şi toata viaţa. Atunci începi să regreţi că nu ai avut curaj să-ţi trăieşti viaţa pentru tine, ci conform aşteptărilor celor din jur, că ţi-ai petrecut prea mult timp la muncă, că nu ai avut curaj să-ţi exprimi sentimentele, că nu ai rămas în contact cu prietenii şi că nu ţi-ai permis să fii mai fericită.

M-am gândit să-i scriu scrisoare fiicei mele. De ce? La început eram cu gândul că, în calitate de mamă, ar trebui să umplu această scrisoare cu sfaturi, despre cum fiica să-şi trăiască viaţa, pentru a nu ajunge la regretele, pe care le am eu. Ştiu că cele spuse de părinţi, trec de multe ori pe lângă noi.

Aşa că, scrisoarea o voi transforma într-o declaraţie de dragoste! Pentru că dragostea de mamă este acea care te va însoţi prin viaţă. Aceasta nu este flexibilă, nu se modifică niciodată, este stabilă. La rândul tău, dacă vei păstra dragostea de parinte, aceasta te va însoţi mereu.

M- am gândit să-ţi scriu despre fericire. Dar mi-am dat seama că fericirea o învăţ zilnic de la tine. Pentru că ştii să zâmbeşti frumos, sa râzi senin şi să te bucuri sincer pentru succesele altora.

Vreau sa- ţi spun că oamenii mari, nu sunt fericiţi tot timpul. Cu cât trece viaţa, fericirea nu se mai calculează în ani, ci în secunde. Mă bucur că tu poţi fi copil. Numai copiii pot avea parte de mai multă fericire.

Vreau să-ţi spun “mulţumesc”, pentru că realitatea vieţii am văzut-o prin ochii tăi. Şi anume prin întrebările, pe care mi le-ai pus. De ce oamenii sunt atât de răi, de ce aleargă atât de mult după fleacuri? De ce ura e mai frecventă, decât dragostea? Unde dispare dragostea?

Oricât de mult mi- aş dori să te feresc de răutatea oamenilor, nu voi putea. În lumea asta oamenii se vând pentru bănuţi, se urăsc pentru o palmă de pământ, se scuipă pentru un loc mai în faţă. Poţi câştiga averi peste noapte şi le poţi pierde într-o clipă. Noi, părinţii tăi, suntem paznici, unul de noapte, altul de zi. Dar oricum, lucrurile principale în viaţă le vei face singură. Dar atunci să nu uiţi că cele mai de preţ, nu sunt în niciun caz divizate în unităţi de măsură: bani, metri pătraţi, kilograme, cai- putere, carate. Fericirea este ascunsă în lucruri imposibil de măsurat.

Draga mea, sunt multe lucruri, pe care aş fi putut să ţi le dăruiesc din experienţa mea, pentru a nu fi nevoită să le afli singură atunci, când viaţa te va pune la încercare. Am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd c-ai început să ştii şi asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să-ţi faci mustrări şi să-ţi cauţi drumul cel adevărat!

Draga mamei, fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată, când eşti puternică. Dă-te tare, atunci când eşti slabă. Aş vrea să scriu în sufletul tău următoarele: “Să nu faci o faptă, a cărei amintire te-ar putea determina vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire mai deplină, decât conştiinţa curată.”

Am încredere în judecata ta, poate prea matură pentru ziua de azi. Încredere-acesta e cuvântul care ne defineşte, pe lângă dragostea necondiţionată şi prietenia. N-aş fi vrut să-mi devii confidentă atât de devreme, dar pare-se, rolul de prietenă te prinde de minune. Şi să nu crezi că nu văd când mă protejezi, când tu eşti cea care mă ocroteşte, deşi rolurile ar trebui să fie întotdeauna invers. În unele momente te simt, de parcă ai fi mama mea.

Ţii minte când te jucai cu papuşile de-a mama şi fiica? Tu erai eu şi te purtai cu multă răbdare cu fiica ta din joc.

Te-am întrebat apoi, de unde ai învăţat manierele acelea şi mi-ai răspuns imediat: “De la tine. Tu te porţi aşa cu mine”. Au fost cele mai frumoase cuvinte, pe care mi le-a spus cineva vreodată. Asta e ideea! Să înveţi ce-i mai bun de la fiecare, iertând ce nu e perfect. Fii mai departe îngăduitoare, blândă şi ageră, spontană şi mândră. Toţi copiii sunt minunaţi, asta am învăţat de la tine. Colegii tăi, prietenii tăi sunt toţi speciali, în felul lor. Tu mi-ai vorbit atât de frumos despre fiecare dintre ei, încât am impresia că-i cunosc! Ştiu ce progrese au făcut şi când au avut nevoie de un pic de ajutor. Preţuieşte oamenii şi mai departe, învaţă-i că pentru toate trebuie să munceşti.

Eşti puternică, curajoasă, generoasă şi demnă de respect. Nu mă pot lăuda cu asta, pentru că în cea mai mare măsură meritele îţi aparţin numai ţie. Tot ce-mi doresc e să fii aşa cum eşti. Înţeleg că noi ne schimbăm , dar valorile învăţate acasă nu trebuie să dispară…

Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi mai mare, ai s- o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi. Cu dragoste, mama…”

Relaţia dintre mamă şi fiică, plină de pasiune şi uneori încordată, gravitează în jurul sfaturilor, pe care prima le dă şi cea din urmă ajunge să le accepte, după ce a comis propriile greşeli.

sursa – http://unica.md/tu-si-el/scrisoare-catre-fiica-prietena-vietii-mele/

Cele mai frumoase citate de iubire: Alfabetul dragostei dupa Arsenie Papacioc

Arsenie Papacioc este considerat unul dintre cei mai insemnati duhovnici ortodocsi ai Romaniei. El s-a nascut in 1914, in judectul Ialomita, fiind al saptelea copil al familie.

Parintele Arsenie Papacioc a fost arestat si condamnat sub maresalul Antonescu pentru apartenenta sa la Miscarea Legionara. Prin urmare, el a petrecut mult timp in inchisorile comuniste alaturi fr Parintele Iustin Parvu, Velriu Gafencu si multi altii care au patimit in astfel de conditii.
Arsenie Papacioc s-a stins din viata la Techirghiol pe 19 iulie 2011.

Atac

Cu dracul nu se sta de vorba. Spune „Doamne, iarta-ma, Doamne Iisuse Hristoase”, asta e pozitia cand esti atacat.

Barbat

Faptul ca un barbat stie ca acasa are parte de o iubire desavarsita il face sa munceasca, sa castige razboaiele, sa-si rezolve problemele. Sa stiti ca femeia nu gandeste simplu. Chiar daca nu e invatata, ea are o putere de patrundere deosebita si e mult mai realista decit un barbat. Ea are inca de astazi un sentiment pentru ziua de maine. Insa noi discutam, rationalizam niste lucruri, dar in iubire nu este nimic rational.

Batranete

Cine este batran la tinerete, poate fi si tanar la batranete.

Cuvinte

Dumnezeu nu are nevoie de cuvinte, de scuze, de explicatii, ci de inimile noastre.

Diavoli

Daca scapam de draci, ce-o sa ne facem fara ei? Ei imi arata diferenta dintre ce cred ca sunt si ce sunt in realitate.

Educatie

Nici inteligenta, nici educatia, nu au nicio valoare daca nu sunt in slujba dragostei si a iubirii.

Femeie

Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare in felul ei. Barbatul trebuie sa se plece sa o ia – adica sa-i arate eleganta, pretuire. Atunci floarea isi arata si mirosul, si calitatile ascunse, pentru ca tu ai stiut sa rascolesti adancurile si ai facut din ea ceea ce nu stia ea ca este. Femeia trebuie pretuita, sa stiti, pentru ca mai intai ne reprezinta o femeie in Imparatia cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ti-e si frica sa vorbesti comparand-o pe ea cu oamenii.

Greseli

Va spun acuma, ca un duhovnic: Nu se supara Dumnezeu pe greselile noastre atat de mult pe cat se supara daca suntem nepasatori.

Har

Nu a zice, ci a misca inseamna a ajunge! Te-ai oprit, s-a oprit si harul.

Inima

Inima nu are limba, dar nu tace o clipa.

Iubire

Iubeste si osteneste-te, ca ai pentru ce.

Sa iubim bine, sa iubim frumos, sa iubim rana si pe cel ce a facut rana!
Ma tem mai mult de iubirea lui Dumnezeu decat de frica propriu zisa.

Jertfa

Nu se poate fara jertfa, sa stiti. Cine fuge de cruce, fuge de Dumnezeu!

Jumatate

Nu e o jumatate a ta, ci un tot al tau; tu esti tot, ea e tot. Nu exista grad de rudenie intre sot si sotie, pentru ca ei sunt una. Dumneavoastra ați vazut steaua lui David, evreiasca: sunt doua triunghiuri echilaterale suprapuse. Ea e facuta de David, care era omul lui Dumnezeu, si ea reprezinta fiinta omeneasca, care are calitatea calitatilor in creatia lui Dumnezeu: chip si asemanare cu El. Si de aceea l-a facut pe om intai ca un triunghi echilateral, cu baza in sus, pentru ca omul e tare in putere, apoi un triunghi echilateral cu baza in jos, care simbolizeaza femeia. Nu exista “jumatatea mea”. E o expresie spusa la un pahar de vin; la o sticla de vin, pardon! ca sa nu zic la un butoi chiar.

Lumina

Ca sa luminezi, trebuie sa jertfesti.

Liniste

Sa ai o stare de stapan asupra ta si de vesela linistire, chiar daca te-ai noroit, caci, oricare ar fi motivul unei intristari descurajatoare, ea este numai si numai de la diavol.

Mantuire

Scopul casatoriei este mantuirea unuia prin celalalt.

Mila

Milostenia nu este numai sa dai din traista.

Nebunie

Cine stie ca exista vesnicie si nu ia nici o masura, este bun de inchis in casa de nebuni.

Nenorocire

Nicio nenorocire nu este de nereparat atat timp cat credinta e in picioare.

Pacat

Nici bogatia nu este un pacat, nici saracia nu este o virtute.

Pace

Pacea e mai de pret de patru ori decat dreptatea.

Razboi

In oricare disputa, razboi, oamenii se lupta intre ei, dar de castigat castiga diavolul.

Rugaciune

Cine se roaga numai cand se roaga, acela de fapt nu se roaga.

Sfat

Sfatul cel mai important: iubeste, iubeste, iubeste cu tot sufletul si… iarta.

Suflet

Nimic nu este pierdut atat timp cat credinta este in picioare, cat sufletul nu abdica si capul se ridica din nou.

Timp

Orice clipa poate sa fie un timp si orice suspin poate sa fie o rugaciune.

Tinerete

Tinerilor, dati-mi mie tineretea voastra daca nu stiti ce sa faceti cu ea!

Umilinta

Simtiti cat de mult si des puteti placerea divina – adica sa te arati mic si umilit, cu sentimentul distantei dintre tine si ceilalti.

Veselie

Eu recomand o stare de veselie interioara, launtrica, din inima, o stare ce inseamna rugaciune neincetata. O stare de veselie adevarata, degajata de problemele vietii, de problemele cararilor vietii, ale unuia si ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Daca i intristare, se clocesc ouale diavolului.

Vrajmasi

Daca nu poti sa-ti iubesti vrajmasii, macar sa nu-i urasti.

Zambet

Invata sa ai mereu un zambet ascuns in inima.

Zi

Sa stim sa murim si sa inviem in fiecare zi…

sursa – https://www.kudika.ro/articol/special/39199/alfabetul-dragostei-dupa-arsenie-papacioc/pagina-3.html